Începi luni. Te trezești mai devreme. Îți pregătești mesele. Îți propui să faci mai multă mișcare, să dormi mai bine și să fii mai consecvent cu obiceiurile tale. Primele zile merg bine. Apoi apare o săptămână aglomerată. Un proiect neașteptat. O noapte mai scurtă. O zi în care pur și simplu nu ai energie.
În acel moment, mulți oameni trag concluzia că au eșuat. Dar cercetările privind schimbarea comportamentală sugerează că succesul pe termen lung nu depinde de perfecțiune. Depinde de capacitatea de a reveni la rutină după inevitabilele întreruperi.¹
De ce este atât de dificil să construim obiceiuri?
Creierul uman este construit pentru eficiență.
Comportamentele repetate în contexte similare tind să devină automatizate în timp, necesitând tot mai puțin efort conștient.²
Acesta este motivul pentru care multe dintre acțiunile noastre zilnice – de la spălatul pe dinți până la verificarea telefonului – par să se desfășoare aproape automat.
Construirea unui obicei nou presupune însă repetare și răbdare.
Contrar unor idei populare, nu există o perioadă universală de 21 de zile după care un comportament devine automat. Cercetările arată că procesul poate varia considerabil de la o persoană la alta și de la un comportament la altul.³
Mai puțin, dar mai constant
Atunci când oamenii încearcă să schimbe prea multe lucruri simultan, apare frecvent suprasolicitarea.
O abordare mai eficientă este să începi cu comportamente suficient de mici încât să poată fi menținute chiar și în zilele mai dificile.
O plimbare scurtă este mai valoroasă decât un plan ambițios abandonat după o săptămână.
Șapte ore de somn în mod regulat sunt mai utile decât o noapte perfectă urmată de mai multe nopți insuficiente.
Un obicei imperfect, dar repetat, produce de obicei rezultate mai bune decât un plan ideal urmat ocazional.
Mediul contează mai mult decât motivația
Tindem să credem că schimbarea depinde în principal de voință.
În realitate, mediul în care trăim influențează puternic comportamentul.
Obiceiurile devin mai ușor de menținut atunci când sunt integrate în rutine existente și atunci când mediul reduce fricțiunea necesară pentru a le realiza.⁴
De aceea, multe rutine de succes nu se bazează pe motivație constantă, ci pe sisteme simple și repetabile.
O perspectivă pe termen lung
O rutină nu este un proiect de câteva săptămâni.
Este un proces de ajustare continuă.
Vor exista zile bune și zile mai puțin bune. Important nu este să execuți perfect fiecare pas, ci să revii la direcția pe care ți-ai ales-o.
Pe termen lung, consecvența tinde să conteze mai mult decât intensitatea.
Iar multe dintre rezultatele care merită urmărite apar tocmai prin acumularea acestor alegeri aparent mici.
Resurse
-
Gardner B, Lally P, Wardle J. Making health habitual: the psychology of habit formation and general practice. Br J Gen Pract. 2012;62(605):664–666.
-
Wood W, Rünger D. Psychology of Habit. Annu Rev Psychol. 2016;67:289–314.
-
Lally P, van Jaarsveld CHM, Potts HWW, Wardle J. How are habits formed: Modelling habit formation in the real world. Eur J Soc Psychol. 2010;40(6):998–1009.
-
Wood W, Neal DT. Healthy through habit: Interventions for initiating and maintaining health behavior change. Behav Sci Policy. 2016;2(1):71–83.